joi, 5 noiembrie 2009

Dragoste şi ură

Rămas pe acea bancă nu ştie ce să facă, încotr-o să o apuce. Teama i se scurge uşor prin vene, pulsată de gândul că va rămâne pe vecie singur. Nu o să mai găsească niciodată iubirea adevărată. Iubirea adevărată pentru el, a fost doar alături de Dana. Vântul începe să bată cu putere, iar încet încet, totul se transformă într-o furtună, de vise. Fiecare frunză, s-a ridicat de la masă, iar alături de perechea ei dansează un vals vienez ce pare să nu se mai termine niciodată. Uitându-se la ele, acum îşi dă seama că aşa este şi el acum: o frunză în vânt, însă fără pereche, ce o să danseze un vals la nesfârşit. Totul i se pare urât, fără pic de culoare într-un peisaj anost. Supărat, plictisit, .. hotărăşte că ar fi mai bine să meargă acasă. Poate ea va veni să-i bată în uşă, ii va spune că a greşit, şi că oricine şi orice merită o a doua şansă. Convins de acest gând, a lăsat în urmă frunze, insecte, vânt şi .. a plecat. Ajuns acasă, aprinde şemineul, îşi toarnă un pahar de vin roşu, trage fotoliul mai aproape de pervaz şi deschide agenda în care scrie despre ea. Aceea o sa fie cartea lui, "File de iubire". Tot scriind despre ea, deodată a auzit un ciocănit în uşa. Asta aştepta! Ca ea să apară! Să-i spună că-l iubeşte! Cuprins de bucurii, a lăsat totul acolo unde era, a sărit de pe fotoliu, a vărsat paharul cu vin şi s-a dus să deschidă uşa. La uşă era ...